Depresia

Ce este depresia

La nivel mondial, aproximativ 320 de milioane de persoane suferă de depresie. Aproximativ 1 din 6 persoane dezvoltă o formă de depresie clinică la un moment dat în viață.

Concret, depresia poate arăta așa:

• energia: oboseală inexplicabilă, lipsă de inițiativă
• somnul: insomnie sau, dimpotrivă, somn excesiv
• gândirea: concentrare dificilă, decizii epuizante, ruminație
• capacitatea de a simți plăcere: lucrurile care înainte aduceau bucurie nu mai au efect
• corpul: apetit modificat, dureri inexplicabile, tulburări digestive

Cu un plan terapeutic potrivit, mulți pacienți se simt mult mai bine.

Forme particulare de depresie

Depresia funcțională este forma pe care mulți oameni reușesc s-o ascundă, uneori chiar și de ei înșiși. Persoana merge la muncă, își îndeplinește responsabilitățile și pare „bine” pentru cei din jur, dar este profund epuizată, fără plăcere și goală pe dinăuntru. Este frecventă la profesioniști, antreprenori și părinți cu responsabilități mari, iar lipsa simptomelor dramatice îi face adesea să creadă că „nu este chiar așa de rău”. Este la fel de reală și de tratabilă ca oricare altă formă.

Depresia postnatală apare în primele luni după naștere. Este diferită de „baby blues” (tristețea normală din primele zile după naștere, care trece de la sine în 1–2 săptămâni). Depresia postnatală persistă, se agravează și necesită o evaluare de specialitate. Evaluarea este urgentă când apar gânduri de a-și face rău sau de a face rău copilului.

Depresia din perimenopauză apare la femei în jurul vârstei de 45–55 de ani și este legată de schimbările hormonale din această perioadă. Se manifestă frecvent cu simptome vasomotorii (bufeuri, transpirații) și tulburări de somn, împreună cu simptomele depresive clasice. Adesea este confundată cu „doar menopauza”.

Depresia sezonieră apare ciclic, de obicei toamna și iarna, când zilele se scurtează. Se asociază cu oboseală excesivă, somnolență și creșterea apetitului. Răspunde la tratament.

Depresia cu caracteristici melancolice este o formă severă, cu tristețe profundă, lipsa totală a plăcerii, sentimente intense de vinovăție, insomnie de trezire matinală și scădere semnificativă în greutate. Poate fi uneori o urgență psihiatrică.

Depresia atipică are caracteristici distincte: dispoziția se poate îmbunătăți ca răspuns la evenimente plăcute, apetitul și somnul cresc și apare hipersensibilitatea la respingere. Se confundă uneori cu „doar oboseală” sau cu probleme de personalitate.

Diferența dintre depresie și „o perioadă grea”

Toți trecem prin perioade dificile. Pierderile, eșecurile și schimbările majore aduc tristețe, oboseală și lipsă de motivație. Diferența care contează pentru diagnostic:

Tristețe firească	Depresie clinică
Apare ca răspuns la un eveniment concret	Apare adesea fără un motiv proporțional
Are perioade de ușurare, când te simți mai bine	E aproape constantă
Te poți bucura în continuare de unele lucruri	Nimic nu mai aduce plăcere
Trece treptat, în săptămâni sau luni	Persistă constant peste 2 săptămâni sau revine ciclic
Somnul și apetitul rămân în mare parte normale	Afectează somnul, apetitul, energia
Te simți în continuare tu însuți	Adesea aduce senzația că „nu mai ești tu”

Pentru diagnostic, simptomele trebuie să fie prezente cel puțin 2 săptămâni și să influențeze viața de zi cu zi.

Factori care contribuie la depresie

Depresia este rar cauzată de un singur factor. De obicei contribuie mai multe elemente:

• Predispoziție genetică: istoricul familial crește riscul, dar nu îl determină
• Evenimente de viață: pierderi, traume, schimbări majore, stres cronic
• Factori medicali: anumite afecțiuni (tiroidiene, neurologice, autoimune) pot induce simptome depresive
• Modificări hormonale: după naștere sau în perimenopauză
• Consum de substanțe: alcool, droguri, anumite medicamente pot induce sau agrava depresia
• Stil de viață: privare cronică de somn, izolare socială, lipsa activității fizice, alimentație dezechilibrată

Pentru un diagnostic corect, evaluarea include adesea excluderea cauzelor medicale care pot mima depresia.

Când e cazul să mergi la specialist

Merită o evaluare psihiatrică dacă:

• te simți trist, gol sau iritabil zilnic, de peste 2 săptămâni
• ai pierdut interesul pentru activități care înainte îți plăceau
• somnul tău este perturbat (insomnie sau somn excesiv)
• te simți epuizat constant, fără o cauză medicală
• ai dificultăți de concentrare sau de decizie
• te simți inutil, vinovat sau ai gânduri negre despre tine
• ai gânduri despre moarte sau despre „a nu mai fi”
• ai recurs la alcool sau la alte substanțe pentru a face față
• ai mereu senzația că „funcționez, dar nu mai sunt eu”

Important: dacă ai gânduri concrete de autovătămare sau de suicid, evaluarea este urgentă. În caz de criză suicidară, sună la 112 sau la Telefonul Verde Antisuicid, 0800 801 200 (gratuit; vineri–duminică, 19:00–07:00), ori mergi la cea mai apropiată cameră de gardă psihiatrică.

Citește și: „Funcționez, dar nu mai sunt eu”: suferința care nu se vede din afară

Primul pas

Dacă te regăsești în ce ai citit, programează o discuție cu unul dintre specialiștii noștri. Împreună vedem ce se întâmplă și ce variante ai.

Servicii: Psihiatrie · Psihoterapie · Consiliere psihologică și psihiatrică
Vezi echipa și tarifele.

Informațiile au caracter educativ și nu înlocuiesc o consultație de specialitate.